fcm-lp-man_on_plane_ipad_0

Când cursa de linie Bruxelles-București a aterizat cu bine pe aeroportul Otopeni, 86 de pasageri au izbucnit în ropote de aplauze, respectând tradiția de sute de ani existentă în avioanele care transportă români. Pentru unul dintre pasageri, însă, momentul a fost dramatic, el nefiind genul de persoană care aplaudă în avioane, la aterizare.

“După primele 5 secunde, începusem să transpir, simțeam presiunea psihologică a celor din jur, simțeam ochii însetați de sânge de român care nu aplaudă, în timp ce ai mei erau fixați pe spatele scaunului din fața mea”, spune Andrei Popârlan, un graphic designer de 24 de ani, din București.

“Aproape îmi doream ca pilotul să adoarmă la volan și s-o ia pe iarbă, doar să nu le mai dea motive să aplaude, dar, din păcate, a condus exemplar avionul până la terminal”, continuă Andrei, vizibil afectat.

Coșmarul său nu s-a oprit după cele 14 secunde de aplauze: el a fost nevoit să străbată lungul drum până la ieșire sub privirile pline de reproș ale celorlalți pasageri.

Advertisements