1. Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul – Cu sute de ani în urmă, un haiduc pe nume Eusebiu a alergat după trei iepuri și i-a prins pe toți. A doua zi, a alergat după doi iepuri, dar nu a prins niciunul. De aici expresia “cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul”.

2. Găina bătrână face ciorba bună – Până în 1984, găinile erau mult mai evoluate, arătând talente remarcabile în domeniul culinar. Găinile bătrâne reușeau să prepare cele mai delicioase ciorbe, de unde și expresia.

3. A călca pe bec – În vremuri preistorice, oamenii cavernelor din Sălaj sărbătoreau fiecare mamut ucis spărgând un bec, cu tălpile goale. În zilele noastre expresia este folosită mai rar, pentru că nu se mai fabrică becuri.

4. A sta de șase – Inițial mult mai lungă – A sta de șase ori pe zi în cap, în timp ce un hamster cu tuberculoză îți linge gambele, expresia a fost scurtată, după ce statul în cap s-a interzis prin lege.

5. A face din rahat bici – Alimentația românilor din secolul 19 conținea 140% fibre. Ca urmare, oamenii aveau un scaun extrem de rezistent și elastic, fiind folosit la producerea de bice pentru cai, boi și sado-masochiști.

6. Nu valorează nici cât o ceapă degerată – În anii ’60, o ceapă degerată era echivalentul a 4,27 lei. Când voiai să afirmi despre un lucru că nu valorează nici cât 4,27 lei, puteai folosi expresia “nu valorează nici cât o ceapă degerată”.

7. Și-a găsit nașul – În România interbelică, a existat o serioasă epidemie de nași căzuți în gurile de canalizare. După mulți ani, oamenii au început să îi descopere cu ajutorul unor câini dresați special, iar nașii au fost scoși rând pe rând la suprafață. Suficienți nași din cei dispăruți au fost găsiți astfel încât să se nască o expresie.

8. Se ascunde după deget – În perioada albinelor gigant, dacă erai înțepat în deget, acesta se umfla până la mărimea unui șifonier. Ca să nu mai fie înțepați, oamenii se ascundeau după deget de albinele gigant.

9. Nici el nu e ușă de biserică – După ce au inventat bisericile, românii au simțit nevoia să le închidă, ca să nu mai intre căprioarele să bea apa din cădelniță. Pentru că lemnul nu fusese încă descoperit, arhitecții au folosit oameni pe post de uși, dar foarte puțini își făceau treaba. Exemplu de folosire: “Au intrat patru căprioare pe lângă el. Nici el nu e ușă de biserică”.

10. Dacă nema potirința, ce mai chichirez gâlceavă – Parolă de wi-fi folosită des în secolul 16.

Advertisements